|
"Am promis sa ma gandesc
un pic la ceea ce e prost in Romania si mi-am dat seama ca nu e atat de
simplu pe cat credeam. De ce e totusi dificil sa spui ceva, cand stim cu
totii cat de urat e ceea ce ni se intampla aici, ceea ce ne inconjoara
e atat de murdar si perfid, cand te simti jenant de neputincios si neluat
in seama, cum sa fie greu sa te exprimi despre ceea ce te deranjeaza? Ei
uite aici e problema, pentru ca despre un TOT, e greu sa vorbesti. Cam
TOT e prost, invers, altfel, la noi e asa, la noi nu poate sa fie ca la
ei, ce sa-i faci, s.a.m.d. Cum dracu sa vorbesti despre TOT cand iti trebuie
ori o viata intreaga, ori nu esti in stare sa scrii un rand. Mai degraba
trebuie sa ma intreb care e cauza si poate ajung la o concluzie.
Deunazi am oprit la un popas turistico-jegos sa-mi potolesc
un pic foamea si setea dupa un drum lung si interesant prin tara. Dupa
ce mi-am tras putin sufeltul am simtit o necesitate imperioasa de a vizita
buda cea mai apropiata si civilizat intreb unde e locul cu pricina. La
fel de politicos mi se spune ca e in dosul sopronului si plin de speranta
ma intrept catre un WC cinstit, de la tara, facut din lemn cu doua cabine
pe care mai si scria B si F. Mai mult nici ca-mi doream si cum ziua era
frumoasa, cald si primavara totul era o placere gandindu-ma la clipa usurarii
in natura. Pana sa ajung insa la locul izbavirii, iese o vita din sopronul
alaturat si urla ca injunghiata: Nu aici!!! Se face curat si oricum nu
e buda lor, e a noastra sa-si faca si ei buda lor. Stimata Doamna ma duc
si eu la un pipi mic... NUUUUU nici vorba, patronul (proprietarul sopronului
vecin) e aici si nu e voie!!!
Am pus si eu un garaj in cartierul de doi lei Titan-Salajan
platind pentru asta la primarie o taxa lunara. Mutantii (corcitura dintre
taranii care au fugit de lopata si muncitorii halelor comuniste) din blocurile
invecinate au inceput sa arunce gunoi in fata lui pentru a ma pedepsi ca
sant altfel. Pacat ca mutantii astia nu sint sterili asa cum e normal.
Astia se pot inmulti ca acei virusi modificati, rezistenti la antibiotice
si mortali pentru organismele sanatoase. Aceste entitati au fost create
cu migala in laboratoarele comunismului, al egalitarismului si al purulentei
mediocritati ce a fost promovata cu incrancenare. Sufletul le este precum
o manea cu injuraturi iar obrazul ca strazile Bucurestiului. Sintem bolnavi
de urat si mediocritate pentru ca ei sint din ce in ce mai multi.
La televizor am vazut cum un nene, Oprisan, a avut ca
sarcina sa refaca Stadionul National si a promis ca va fi totul perfect
si la vara cald. Am vazut cu totii ce rahat a facut, dar dupa aceea a mai
avut si tupeul sa spuna ca mingea se ducea drept ca pe masa de biliard.
Cu alte cuvinte terenul a fost clasa intai. I-ati vazut fata la televizor?
Ei bine fata lui de rinocer PSD-ist cu ochi mici si rai, cute adanci si
pungi proeminente de trascau facut in santul provinciei de cacat in care
s-a nascut, totul pe o fata latareata si descentrata. Acesta de fapt e
potretul robot al guzganilor politici inruditi cu cei din canale, cu diferenta
ca poarta o nereusita masca hominida.
Daca vreti
sa va faceti o idee, uitati-va la directorii de firme de stat cu costumele
de prost gust avind gulerele pline de matreata si dinti de alpaca sau aur,
la vedere. Uitati-va la politisti, la functionarii din politie, armata,
guvern, primarii, la firme de stat in general, la toti acesti mizerabili
submediocri. Ei sint cauza principala pentru mediul in care sintem condamnati
sa traim. Exista o discrepanta uriasa intre ei si lumea de bun simt din
Romania. Ce pacat, lumea buna e din ce in ce mai putina pentru ca tumora
sociala a devenit suverana prin dimensiuni si nocivitate. Cei buni mor
repede sau se cara din tara. Moartea sau exilul ca forma de protest. Ma
intreb ce ma tine aici? Poate ca sint curios sa vad pina unde merge alienarea
noastra. |
fragmente romanesti | de: morel